Smardanul si Vidinul - 09

Smardanul si Vidinul - 09

de George Cosbuc


Deodata incepura sa curga iarasi gloante spre companii. Dupa multimea lor, se vedea ca turcii sunt in numar mare de unde trag. Indata alergara cativa baieti sa ispiteasca locul si adusera vestea ca pana la ei, iar adapostire pana acolo nu e decat un sant de gradina, la vreo cincizeci de pasi de companii.
Romanii incep sa alerge repede, spre santul acela, se azvarl in el si trag spre turci. Le venea bine asa, caci erau osteniti de tot si acum impuscau culcati. Colonelul stetea in picioare, asezandu-si oamenii la locuri, si nu baga de seama ca glaontele ii suierau pe la urechi.
Turcul pe care il scapse de moarte, incepu sa faca semne colonelului sa se vare in sant. Colonelul s-a adapostit in urma langa un gornist si luand pusca din mana acestuia, a inceput sa traga in turci. El era cunoscut ca un bun ochitor. Insusi povesteste ca in dreptul lui a vazut pe un turc barbos, cu o traista legata in spate ca o ranita, cum tot iesea pe malul valcelei, ochii spre romani si iarasi se da jos. Colonelul l-a pandit, tinand spre el, si de trei ori a tras si nu l-a nimerit. Turcul tot iesea pe mal, dar a patra oara plumbul colonelului l-a rasturnat in valcea.
Dupa vreun sfert de ceas, turcii au incetat dintr-o data focul. Parasira valceaua, dandu-se indarat spre Inova spre satul Capitanovcea.
Iarasi se facu liniste. Companiile iesira din sant, dar se tineau gata sa se pomeneasca iarasi cu gloante de undeva.
Nu s-a intamplat insa nimic, cu toate ca ei stiau ca imprejur mai sunt adapostiri turcesti. Era seara. Soldatii nu mancasera nimic toata ziua.
Si iarasi sunara trambitele de adunare si de repaos Companiile s-au strans pe langa steag. Intr-o vreme parca se auzira impuscaturi dincolo de Smardan spre reduta cucerita.
Erau intr-adevar impuscaturi. Un capitan cu o companie de oameni scosese pe turcii robiti din reduta si voia sa-i duca in largul nostru. Dar, pe drum au sarit basibuzucii calari asupra romanilor, ca sa mantuie pe robiti. Flacaii izbiti fara de veste s-au aparat; dar n-au putut sa tie piept cu basibuzucii si sa aiba si ochii la robiti. Si asa robitii au scapat, apucand campia spre Vidin. Tunurile insa, doua, cate le aveau in reduta, au ramas ale noastre.
Impuscaturile acestei companii erau cele ce se auzeau pe campia Inovei.
Sunetul trambitelor care chemau pe soldati sa se adune au fost auzite si de alte companii dintr-alte parti. Maiorul Ulescu cu ai sai a venit cu multa graba sa se imprumute cu soldatii colonelului. Indata incepura sa vie si dorobantii.
Dar de unde veneau?





Smardanul si Vidinul - 01
Smardanul si Vidinul - 02
Smardanul si Vidinul - 03
Smardanul si Vidinul - 04
Smardanul si Vidinul - 05
Smardanul si Vidinul - 06
Smardanul si Vidinul - 07
Smardanul si Vidinul - 08
Smardanul si Vidinul - 09
Smardanul si Vidinul - 10
Smardanul si Vidinul - 11
Smardanul si Vidinul - 12
Smardanul si Vidinul - 13
Smardanul si Vidinul - 14


Aceasta pagina a fost accesata de 445 ori.