Smardanul si Vidinul - 03

Smardanul si Vidinul - 03

de George Cosbuc


Vidinul - numit de romani Diul - era cea mai tare cetate a turcilor dintre cate le aveau ei pe Dunare.
Cat tinea Dunarea de la Turnu-Severin pana in Marea Neagra, malul drept e mai inalt decat cel stang. Toata Tara Romaneasca e seasa pe langa Dunare; dar dincolo, pe malul bulgaresc, dealurile se intind pana la mal. Astfel, Turcia e aparaa despre Dunare si de rau si de malul inalt si rapos.
Intr-un singur loc malul bulgaresc e mai jos decat malul romanesc, in fata Calafatului nostr. Acolo turcii nu aveau scutire de dealuri, de aceea au aparat locul acela printr-o cetate puternica.
Turcii si-au ridicat Vidinul mai cu osebire impotriva austriacilor, care isi gasira cel mai elsnicios loc de trecere in Turcia pe la Calafat. Vidinul a inchis calea autriacilor, dar a zapacit si pe a rusilor, caci rusii de cate ori treceau in Turcia, treceau pe la Giurgiu iar turcii din Vidin isi adunau ostirile in Oltenia si s-azvarleau in coasta drepata a rusilor.
Orasul Vidinului are vreo 40 de mii de locuitori, cei mai multi turci, apoi bulgari si alte neamuri. Si romani putintei.
Cetatea e in malul Dunarei, zidita din piatra. Zidurile sunt inalte, groase si trainice, iar despre Dunare sunt napraznice la vedere si ridicate din bolovani grozavi, cu deschizaturi caferestrele, din care se ivesc gurile de tun. Pe ziduri sunt cladite turnuri in care se adapostesc soldati si tunuri.
De jur imprejurul zidurilor cetatii erau sapate santuri adanci si late, incat puteau sa incapa case intregi in ele. Si cu atata mestesug era adusa apa dintr-o garla, incat la nevoie turcii dau drumul garlei care se varsa in santuri si le umplea. Asa a in timp de razboi cetatea de jur imprejur era aparata de un rau curgator.
Dincolo de santuri, pe campie, de jur imprejur locul e mlastinos de te scufunzi pana in brau si nu te poti apropia de cetate, decat numai pe sosele care sunt ridicate pe temelii de piatra prin mijlocul  mlastinii. Iar dincolo de mlastini, turcii isi aveau redute si dealuri, santuri cu mtereze si alte aparari si intarituri cu multime de oaste, varata in pamant si cu tunuri.
De a lungul Dunarii mai aveau turcii vreo zece cetati, dar ca Vidinul nici una. Si de cand o cladira nici o oaste dusmana n-a putut-o bate. In ea inca nu itrase picior de vrasmas, asa de puternica era.
Vrasmasia noastra cu turcii de la Vidin a inceput. Intr-insa era, la inceputul razboiului, Osman-pasa; el a azvarlit cea dintai ghiulea de tun in Calafat fara ca noi pana atunci sa fi aratat dusmanie si gand de bataie.
Pe cand bateau rusii cetatea Nicopolei, Osman a iesit cu oastea din Vidin ca sa dea ajutor celor din Nicopole. Si nu s-a mai intors, caci a tot mers inainte si s-a afundat in Plevna.
El a lasat in Vidin o oaste de 12.000 de oameni cu mai multe tunuri, cu hrana de ajuns si cu tot ce trebuie ostirii, pe vreme indelunga. Capetenia ostirii era un Izbet-pasa, om iute si cu inima, un barbat ca si Osman, de indraznet si de hotarat.
El si-a intarit redutele de pe laturile cetatii si a randuit oaste prin satele de prin prejur. Satele aparate cu tunuri si cu pedestrime erau asezate asa: pornind din malul Dunarii, din josul apei, Nazir-Mahala, apoi mai incolo Tatargic si Novoselu, mai inainte Rupcea si Rainovcea; tot inainte de cealalta parte a orasului spre rasarit, Smardan si Inova si ajungand iarasi pe malul Dunarii, in susul apei, Capitanovcea si Ceiselu.





Smardanul si Vidinul - 01
Smardanul si Vidinul - 02
Smardanul si Vidinul - 03
Smardanul si Vidinul - 04
Smardanul si Vidinul - 05
Smardanul si Vidinul - 06
Smardanul si Vidinul - 07
Smardanul si Vidinul - 08
Smardanul si Vidinul - 09
Smardanul si Vidinul - 10
Smardanul si Vidinul - 11
Smardanul si Vidinul - 12
Smardanul si Vidinul - 13
Smardanul si Vidinul - 14


Aceasta pagina a fost accesata de 505 ori.