Modern
de George Cosbuc
Preste prag domol tu treci,
Domol mi-te apropii,
Cu ochii umezi s-o intrebi
Ori adormiti i-s ochii.
Si ce frumoasa-fata-i ea,
Iesita ca din dalta,
Cum alta-n lume n-a mai fost
Si nici n-a mai fi alta!
Obraji de jar. Tu ii atingi
Cu calda rasulfare;
Cu focul dragostei tu poti
Sa incalzesti o mare.
Nebun! Din negrele gene lin
O lacrima rasare.
De buna seama-n visul ei
Vreun amant mai vechiu-i apare!
(23 iulie 1889)
Modern
Aceasta pagina a fost accesata de 2429 ori.
