Tara avem si noi sub soare

Tara avem si noi sub soare

de George Cosbuc

Tara-avem si noi sub soare,
Si-o ravnesc dusmani destui,
Dar prin vremi asupritoare
N-am lasat-o nimanui.
E bogata, zici! vezi bine,
E bogata, caci in ea
Multe inimi sunt, straine,
Si-i frumoasa, ca-i a mea.
Daca-i mica, nu-i de-ocara,
Caci viteji in ea mai sant,
Si-apoi si la noi in tara
Creste fierul din pamant:
Cand voim, il stim culege,
Stim cum sa izbim cu el
Cand dusmani lipsiti de lege
Vin spre noi cu gand misel.
Steag avem si noi, straine,
Si-l iubim cu juramant.
Ziua raului cand vine,
Ce frumos se zbate-n vant!
E frumos si steagul vostru,
Dar pe-al nostru de-l privesc
Tot mai mandru este-al nostru,
Si mai sfant, ca-i romanesc.
Rupt de-asprimile furtunii
Rascolite de dusmani
L-au purtat cinstit strabunii
Prin atat amar de ani.
De ne cheama azi la moarte,
Veseli mergem la razboi:
Sa dea Domnul sa ni-l poarte
Si nepotii tot ca noi!
Stim si noi o lege sfanta,
Si de-un veac de ani acum
Stam cu ochii tot spre tinta,
Mergem tot pe-acelasi drum.
Pentru sfanta lege-a crucii,
Pentru limba ce-o vorbim:
Ce de-otel pe sabii lucii
Pus-am noi de cand traim!
Stie Dumnezeu de-i bine
Ori de facem vrun pacat
Dar noi stim c-asa e bine
Sa tinem ce-am apucat.
Pentru lege, pentru limba,
Noi cu gura prindem foc:
Numai vantul se tot schimba,
Insa muntii stau pe loc.
Sunt si neamuri mai cu nume,
Mai vestite la razboi;
Or fi multe poate-n lume,
Cate n-au ajuns la noi.
Dar noi stim ce ne-nvatara
Cei ce-au fost, si cand rostim
Vorba sfanta neam si tara
Noi, straine, tresarim.
Pentru cel ce ne iubeste,
Tot ce-avem noi dam cu drag,
Dar cand neamul ni-l huleste
Si vrajmas ne vine-n prag,
Mii de osti cu el s-aduca:
Noi suntem romani destui
Cand de piept cu noi s-apuca,
Aiba-l ceru-n mila lui!





Tara avem si noi sub soare


Aceasta pagina a fost accesata de 2759 ori.