Tablou de seara
de George Cosbuc
Blanda raza
Lucitoare
Scanteiaza
si-o coloare
Purpurie
Se arunca
Pe campie
si pe lunca!
Ce roseata!
Ce liniste!
Ce mareata
Priveliste!
Totul pare
in natura
Ca tresare
si murmura
Imnuri sfinte
Rugi duioase
Prin cuvinte
Maiestoase
Catra tronul
Ce nu piere!
Orizonul
Se poleie,
Caci ii place
Ca sa-si scalde
in a sarii
Zambiri calde
Mandra-i frunte.
Sus pe piscul
Unui munte
Arde discul
Solar. Dulce
El se gata
Sa se culce -
si deodata
El sfinteste
si-n tot locul
Se lateste
O tacere
Mult dorita;
soapta piere
Adormita.
Colo-n vale
La izvoara
Langa cale
O fetisoara.
Geme campul
si rasuna
Caci e timpul
Sa se-ntoarne
Muncitorii
De la coarne.
Pre cer norii
Pier. in juguri
Boii pasa
Tragand pluguri
Catra casa;
Iar copiii
Ce-i alunga
Pe-a campiii
Zare lunga
Fug si canta,
Rad si salta.
Iar de partea
Ceealalta
Pe razvorul
Ce-nfloreste -
Vanatorul
Se iveste.
Deja moare
Cel din urma
Raz de soare
si se curma
in liniste
Mult frumoasa
Priveliste,
Caci se lasa
Trista noapte
si-amuteste
Orice soapte.
Totul tace
Ca mormantul,
Doarme-n pace
Chiar si vantul,
Chiar si unda
Fara stire
in profunda
Linistire.
Chiar divina
Cantareata
Ce suspina
Cu blandeata
Grea si multa
Nu prelude! -
Dar asculta!
Ce s-aude
Doar e vantul
Cu-al sau suier
Ba, e cantul
Unui fluier!
Tablou de seara
Aceasta pagina a fost accesata de 2213 ori.
