Poezia unui tipografist
de George Cosbuc
Cand vii, prin fosnete rochii,
Ce dulce-mi esti, ce dulce ai ochii
Ai ochi ca doua viorele,
Ca-n noapte cele mai dragi stele
Oh, cat sunt plin atunci de muse,
Cand eu sarut a tale buze
Ca tine nici o stea nu luce,
Ah, sfanta-mi esti, ca sfanta cruce
Esti inger, spun cu adevarul,
Si blond ca aurul ti-e parul.
Te vad, si-mi pierd al vorbei nex,
Atunci sunt ca un circumplex
Oh, Himen, vino, caci am cauza
Se vii, ah vino, punct si pauza
Te rog dar', dulcea mea stapana,
Da-mi inima, da-mi mica-ti mana
(13/25 iulie 1888)
Poezia unui tipografist
Aceasta pagina a fost accesata de 2239 ori.
