Pastorita

Pastorita

de George Cosbuc

Umbre mari rasar pe cale, Ziua moare dupa culmi; De pe coasta, pe sub ulmi, Se scoboara mieii-n vale. Obosit si bland popor! Si cantand, paseste-agale O copila-n urma lor. Noapte buna, soare sfant, Pana maine! Noapte buna! Maine iar vom fi-mpreuna, Tu sa razi si eu sa cant. Maine pana-n zori te scoala, Ada flori de-argint in poala Si le-asterne pe pamant! Si, murind, intinereste Soarele de dragul ei, Si-o cununa de scantei El prin par i le-mpleteste: Maine daca n-oi veni. Paru-n apa ti-l priveste, Dor de mine de-ti va fi! Si-i va fi de soare dor! Maine blonda pastorita, Despletind a ei cosita Toata ziua la izvor, Va privi cu drag la plete Pline de-aur ce i-l dete Soarele ascuns sub nor.




Pastorita


Aceasta pagina a fost accesata de 1744 ori.