La parau
de George Cosbuc
Venea pe deal, voios cantand Flacaul; Pe-un umarcoasa leganand, Venea fara nici un gand Flacaul; Dar iata-n drum il afla raul, In drum, in drum, dar ce-i in drum? Paraul; Asa de lat si chiar acum! Dincolo camp si lan si flori, Ei, cata! Si doine si seceratori; Parau-i lat, si sa nu mori? Ei, cata! Si-n grau, ei, bata-mi-l sa-l bata! In grau, in grau? Dar ce-i in grau? O fata - Inoata-n spice pana-n brau. „Sa n-ai, Catrino, zi de rau!“ Ea tace. „Ei, iaca naiba de parau, Mi-l puse focu-n drumul tau!“ Ea tace. Deloc o vorba! Sa preface. Deloc, deloc, de ce deloc? Ca-i place Si vrea de el sa-si bata joc. „Ai, fa, copii acasa multi? Ei, iaca! Nu vii, urato, nu m-asculti? De dragul tau sa ma desculti? Ei, iaca! Mai bine plec!“ Si dansul pleaca. Dar ea? Dar ea? Ce-si zice ea? Sa treaca! Sa faca-n urma cum o vrea! Vazandu-l, insa, c-a plecat, Ea-si pune Deoparte snopul: -„M-ai chemat?“ El mana peste ochi mirat Si-o pune. -„Sa-ti spun ceva! Cuvinte bune!“ -„Sa spui, sa spui! dar ce sa spui? Ei, spune! Dar iute, vezi, ca vreme nu-i!“ -„Haid', treci paraul! Ce te-ntreci, Catrino!“ -„Nu vreau, auzi! De ce nu pleci?“ -„Dar nu-i cat Oltul, poti sa-l treci Catrino!“ -„Vecine, nu!“ -„Ba da, vecino! Nu vreai? Nu vreai? De ce nu vreai? Haid' vino! De-atunci si peste mari treceai.“ „Ei, iaca, viu! Dar de nu-mi spui Vro veste, Zi buna intre noi de-azi nu-i!“ Stia doar fata felul lui! Vro veste, De unde-o iei, daca nu este? Apoi, apoi? Ce-a fost apoi? Poveste - Tot eu sa spun? Ghiciti si voi.
La parau
Aceasta pagina a fost accesata de 3380 ori.
