La logodna

La logodna

de George Cosbuc

M-asteapta Nora la palat? Marcele, iute, iute! P-un cal, pe cel mai infocat, Sa fiu in trei minute! Marcel s-a dus, el a venit; La scari un cal, frumos gatit, Necheaza, sare-n tropot. Pe cand stelute-n cer apun, Trill bate drum de-a dreptul, Se duce calul, cel nebun, Cat stramt ii pare pieptul. Menard, ca si Trill, o iubea Pe Nora; doi, iubiti de ea, Din doi s-alegi pe cine? Frumosi si nobili amandoi, Razboi trebe sa poarte, Si, cel ce biruie-n razboi, E cel iubit de soarte. Rivalii-ncrunta arma lor, Castiga Trill acest amor, Menard e-n pat de moarte. Hei! planga, geama cel murind Si mii de griji apese-l! Deasupra mea doi sori s-aprind Si-mi vad sufletul vesel! Chiar azi, haihui! eu voi chema Pe cel ce moare, hahaha, La joc, ca-i azi logodna! Ma cheama Nora la palat, Al ei sunt pe vecie! Cand n-am rival, ea mi-a pastrat Intreg amorul mie! Menard e mort; eu l-am ucis! Dar piara! Pentru-un dulce vis As pierde lumea-ntreaga! Greu sufla pieptul; raze vii Apar in rasarituri, Se duce calul pe campii Ca-n gand, asa ca-n mituri, Dar iat-un lup! Sta roibu-n loc, Necheaza, sare plin de foc Si-alearga fuga spaimei. In piept sta capul, coama-n vant, Crunti aburi ies pe nara; In scari piciorul, pe pamant Un trup de conte ara Si, cum ara, de el spariat Alearga dublu de turbat Spre punti si porti fugarul. Acolo sta; duc servitori In sala pe sfarmatul, Dar vai! il fulgera fiori Si nu-l incape patul. E Nora ea? El e Menard? Obrajii ei ca focul ard, Si ochii lui ca focul. A fost ranit, dar nu din greu, Precum credeai tu, Trille El azi traieste si-i al meu! De maine-n septe zile Vom fi, amor in Crist jurat, Nevasta eu, si el barbat; Azi, Trille, e logodna. Si m-ati chemat voi, sa va fiu Eu martor fericirii? Hah, iadule, ca nu-s azi viu! El crunt priveste mirii, Se zvarcole ca un copil; Menard s-apropie de Trill Sa-i lege rana tripla. Pe mine vrei tu sa ma legi? Menarde, tu pe mine? Dar n-ai ochi, n-ai, sa ma-ntelegi C-as rumpe azi din tine, As rumpe-n dinti?! Vai fugi, vai fugi, Ca-mi pari vampir, ca tot imi sugi Rasufletul din suflet! Spre Nora-ntoarce-un ochi zdrobit: Asa sa-l vezi, in rana Pierind, pe cel ce l-ai iubit, Tu fiara, tu Satana! Apoi el moare blastamand, Caci lui ii pare ca si cand In ras Menard i-ar zice: Hei! planga, geama cel murind Si mii de griji apese-l! Deasupra mea doi sori s-aprind Si-mi vad sufletul vesel! Chiar azi, haihui! eu voi chema Pe cel ce moare, hahaha, La joc, ca-i azi logodna...



La logodna


Aceasta pagina a fost accesata de 1413 ori.