Graiul neamului
de George Cosbuc
Fie-a voastra-ntreaga tara, Si de cereti, va mai dam, Numai dati-ne voi graiul Neamului si se sculara Sa ne vremuiasca traiul Cati dusmani aveam pe lume! Graiul ni-l cereau anume, Sa-l lasam! Dar nestramutati stramosii Tot cu arma-n maini au stat: Au vazut si munti de oase, Si de sange rauri rosii, Dar din tara lor nu-i scoase Nici potop si nici furtuna. Graiul lor de voie buna Nu l-au dat! Astazi stam si noi la panda, Graiul vechi sa-l aparam; Dar pe-ascuns dusmanii cata Sa ni-l fure, sa ni-l vanda. Daca-n vreme tulburata Nu ne-am dat noi graiul tarii, Azi, in ziua desteptarii, Cum sa-l dam? Repezi trec cu vifor anii, Ispitind puterea ta, Neam roman! Cu ura mare Vor cata mereu dusmanii Graiului roman pierzare; Dar sa piara ei cu totii: Nu l-am dat, si nici nepotii Nu-l vor da!
Graiul neamului
Aceasta pagina a fost accesata de 4280 ori.
