Dusmancele

Dusmancele

de George Cosbuc

Las ochii, mama, las sa planga! Tu-n leagan tot cu mana stanga Mi-ai dat sa sug de-aceea sant Natanga! Dar n-am pus doara juramant, Sa merg neplansa in mormant! Nu plang ca mi-e de Leana teama; De ciuda plang eu numai, mama. Cuvintele ei nu le ieu In sama, Dar mi-e rusine si mi-e greu, Ca scoala satu-n capul meu. Ea duce sfat din casa-n casa Ca n-am broboade de matasa, N-am sort cu flori si daca n-am Ce-i pasa? N-am mers sa-i cer, aveam-n-aveam; Si n-o sa-mi mearga neam de neam. Sta-n drum de vorba cu vecine Si bate-n pumni: Sa mor imi vine, Auzi tu! Sa se prinda ea Cu mine! Stii, ieri, la moara, ce spunea? Ca-s proasta foc si gura rea! Si-auzi! ii umbla-n cap, tu, sora, S-ajunga ea Lucsandrei nora! O, mearga-i numele! N-o vezi La hora? Ce sort! Nu-ti vine nici sa crezi; Fa cruce, fa, sa nu-l visezi. Nu l-as purta nici de porunca! Ce poarta ea, alt om arunca. C-un rand de haine-o vad mergand La munca, La joc si hori acelasi rand, Il poarta-ntruna, si de cand! Lucsandra-i doara preuteasa, Ea-si cata nora mai aleasa, S-o duca-n bunuri si-n duium Acasa. Ea n-a ajuns, oricum si cum, Sa-si stranga nora de pe drum. Sa-si ieie nora pe-o satana? Ca e saraca si golana; De ce nu vine ca sa-i dau Pomana? Nu-i casa lor in care stau Si-n casa nici cenusa n-au! Auzi tu, mama, cate-mi spune? Si-alearga-n sat sa mai adune Si cate porecliri pe-ascuns Imi pune. De-as sta sa-i dau si eu raspuns, La cate legi am fi ajuns! Ea-mi sare-n drum, ca doara-doara M-apuc sa-i spui o vorba-n poara; Si daca tac, ii vin calduri Sa moara. Sa vezi tu, mama,-njuraturi! Ca ea cu ma-sa-s zece guri. Cu gura, ma-sa bate-o gloata, Si-i de otrava Leana toata Mi-ar pune capul sub picior, Sa poata. Dar lor pe plac eu n-am sa mor, Ca n-am ajuns la mila lor. De foame nu dau popii ortul! Eu iarna singura-mi tes tortul Si umblu si eu cum socot Ca-i portul. De n-am matasuri, am ce pot, Nici bun prea-prea, nici rau de tot. Ma prind cu ea? Cel sfant s-o bata! Dar cum ma prind? Ea e bogata, Ce haine mi-am facut ca ea Vrodata? La joc ma poti oricand vedea Cu fetele de sama mea! Ori am vorbit cu dansa glume? O fac de ras si-i scot eu nume? Ori ies, gatita-n ciuda ei, In lume? Ii stiu eu focul ochii mei! Lisandru e, ca alta ce-i? Dar ce? Il tiu legat de mine? Il trag de maneca? Ba bine! El vine-asa, de dragul lui, Cand vine. Eu nu pot usa sa i-o-ncui, De sta prea mult, eu cum sa-i spui? Sunt eu la urma vinovata, Ca Leana umbla ca turbata Sa-l vada-n casa lor intrand O data? Si daca lui nu-i da prin gand, Ea blastema de nu-si da rand! Dar poate da ea bobi cu sata! O fierbe ciuda pe urata, Ca-s mai frumoasa decat ea, Si-atata! Sa aiba Leana-n frunte stea, Nu-i partea ei ce-i partea mea. Ca boii-s buni, bine-i bogata; Dar daca pui flacai odata S-aleaga dansii cum socot O fata: Bogata-si pupa boii-n bot, Imbatranind cu boi cu tot!



Dusmancele


Aceasta pagina a fost accesata de 1723 ori.