Biserica ruinata

Biserica ruinata

de George Cosbuc

Biserica sta trista pe golul mal al marii
O noapte-a fost, cumplita, iar valul revarsat
Cu vuiet ingropat-a sub el intregul sat.
Si barne si cadavre si semne-ale pierzarii
Ramasera-n amestec prin mucedul namol
Cand apa se retrase lasand iar campul gol.
Cand trec corabierii in dreptul ei, pe mare,


Fac cruce, si cu vasla bat apa mai grabit.
Se joaca vantul jalnic cu clopotul dogit,
Prin spartele ferestre cantand cu disperare.
Amurgul vine rosu, vin galbenele zori,
Si noaptea peste luna trec turmele de nori,
Ea sta, tacutul martur, pe vesteda colina
Umpland singuratatea de spaima si fiori




Biserica ruinata


Aceasta pagina a fost accesata de 1151 ori.