Pe Bistrita, cintind
de George Cosbuc
Pe Bistrita, cintind
O tinara fecioara,
In vint avind vestmintul
Si-n par vuindu-i vintul,
Cu pluta ei usoara
Trecea-n amurgul zilei -
Pe Bistrita cintind.
Inchise intre stinci,
Salbaticele ape
Gemeau ca-n agonie,
Albastre de minie,
Izbindu-se sa scape
Cu vuiet si cu vaiet -
Inchise intre stinci.
La cirma plutei sta
Copila zimbitoare:
Mireasa-i asta fata
Cu moartea cununata,
Si-n stingerea de soare
Parea un chip din basmuri -
La cirma plutei sta!
Privind in urma ei,
Vedeam cum dinsa trece,
Rizind pe linga stinca -
De nu venea adinca
Din ceruri noaptea rece,
Si-acum as fi acolo
Privind in urma ei!
Pe Bistrita, cintind
Aceasta pagina a fost accesata de 2429 ori.
