Lupii tiganului

Lupii tiganului

de George Cosbuc

Danciul Cuma se pornise la oras. Si-a targuit
O lula de cea domneasca, precum nu s-a pomenit
Nici la neam de neam de Cuma; avea camis plin de stele,
Dar stii stele tot de-arama cu flori galbene-ntre ele,
Si-avea ciucuri verzi luleaua, iar la ciucuri si canaci:
Era vrednica sa fie cumparata-n trei sutaci!

Inturnand seara spre casa, Danciul pasea-ntins si tare
Si se tot gandea ca-n satul unde sede el mai are
Cineva lulea ca dansul? Apoi, se gandea, gandea
Cum se vor mira tiganii de prin hrubi cand vor vedea
Pe Danciu cu-asa comoara; apoi isi facea de lege
In ce loc sa pui pipa peste noapte, cum sa-si lege
Mai multi ciucuri, ca sa fie o lulea ca de baron.
" Ce s-o mai ciudi Vasile si Istadi si Trifon,
Si Chirila si Moloaca cand imi vor zari luleaua!"
Si era vesel tiganul, isi simtea stramta cureaua.

Bucuria-i insa scurta. Soarele mai apunea
Cand se pomeni tiganul in tufis. Drumul trecea
Printre arini si plopi adica, iar tiganul, bland din fire,
Se-ngrozi pana sub glezne: nime deci sa nu se mire,
Ca el, bietul, cand ajunse la tufis a tresarit
Si-a scapat pipa din mana. Pe-acest drum, cat a trait
N-a umblat far' de tovaras bietul Danciu, si de-odata
Iata-l-lai acum singur! " Aoleu, sfintii ma bata!
Ce-o sa fac de-mi ies in cale vreo cincizeci de lupi batrani!
Vai de mine si de mine, tot aud de la romani
Cum ca lupii-s cam rai oaspeti! Sfinte Iov nu ma lasa!"
Si pe cat pasea mai tare, tot pe-atata tremura,
Si se tot umplea de spaima si mai mort de frica pare
Ba-ncepuse acum si vantul sa mai sufle si-n miscare
El a pus intreg frunzisul " Iata-i, vai de capul meu!
Cine m-o purtat pe-aicea, ce-am catat pe-aicea eu!
Iara suna... ard-o pipa ce-a facut! Iara suna...
Vin potop sa ma manance... Uite, uite cum s-aduna...
Ard-o pipa! Ce-mi ajunge pipa, daca pier aici?
Iara suna... Sfinte Ioave, ca-mi raman purdeii mici!
Dar sa zbier? Atata-mi trebuie, ca vin lupii si ma-nhata.
Ce sa ma fac... ard-o pipa! Doamne, Da-mi Doamne, viata
Ca-ti platesc o sfanta slujba... iara suna.... vin potop
Ard-o pipa, ce-mi facuse, d'apoi inca de-as fi schiop!
Hai, curaj Danciule numai... mai incet- ba mai in pripa!
Iara suna... iara suna... vin potop... vin... arde-o pipa!"
Tot asa vorbea tiganul, insa - insa el fugea
Si-ocupat fiind cu fuga, nici in laturi nu privea.
Frica-i frica, iar de frica fugi la deal, ca si la vale,
Si-apoi cand te-apuci la fuga, halal de talpile tale!

Pe cand iesea dintre tufe, bietul Cuma zapacit
Da cu ochii mai de-o parte de-un roman ce sta trantit
Sub o salcie la umbra. Danciul sta pe loc, priveste
Jur in jur, rasufl-o data lung s-apoi iarasi porneste
Si privind cam peste umar catre tufe, scuipa-n san,
Vazand atare minune, striga-ndata cel roman:
"Ce-i tigane?" Sta-n loc Danciul pana ce rasuflu-i vine
Si-apoi zbiara: " Ce sa fie?! Vad ca-i ziua mea, crestine".
Omul de sub salca rade si din nou prinde la sfat:
"Unde fugi asa de tare, ca doar nu esti tu juratul
Sa prinzi iepuri cu maciuca si albinele cu sacul,
Nici nu esti tu dracul din fire, cat sa te-ntalnesti cu dracul?"
Danciul, om falos de-altminteri n-ar fi voit bucuros
Sa se-arate ca-i nevrednic si s-apara ca-i fricos,
Deci raspunde: "N-a fost dracu, caci de dracu' nu port teama
Dar a fost ce-a fost... mai mare... mai cu coada, si bag seama
Au fost lupi... dara, romane, n-am fugit de frica,zau,
Am fugit de om cu minte, caci puteau sa-mi faca rau."
Si vorbea-ndesat si tare, se aratavoinic cel Cuma
Iar romanul, om de vorba si pricepator de gluma,
Sta si-asculta si se mira, ca si cand ar crede tot.
Deci tiganul indrazneste sa-si mai caste negrul bot:
"N-o fost dracu', mai romane, au fost lupi, da' lupi pesemne
Au fost lupi si-au fost atatia, cate-s frunzele pe lemne!
M-a pus dracu' sa-mi fac cale prin cel crang si-apoi sa vezi
Dar sa vezi ce-a fost sa fie! Crede-ma, dar sa ma crezi,
Ca eram sa mor acolo, arde-o pipa!Ei, crestine,
Cand mi-o fost lumea mai draga s-o-ntalnit lupii cu mine,
Arde-o pipa, mai romane. Stii ce-s lupii? no, cu lupi
Si au fost multi, cate albinele-ntr-un milion de stupi."
Si de-abia vorbea tiganul, parca si-acum se temea
Dar voind el sa apara curajos, tot mai radea.
"Vai de mine si de mine, ca fu mai sa mor de tot.
Vezi-ma ca doara-s galben, vezi-ma ca nu mai pot;
Am avut noroc cu-aceea, ca io-s curajos, vecine;
De-as fi fost cum nu-s, atunci umblau rau lupii cu mine."
Romanul sta si se mira, si-apoi, vrand sa-si bata joc
De tigan, asa-i vorbeste " Nu ne fie de noroc!
Hai tigane, vorba-i vorba, iar de lupi - sfinte Panfire;
Lupu-i rau si n-are lege su-i cam indraznet din fire,
Dar... adica chiar atatia, cati spui tu, n-au fost". "Elei!
Ba, c-au fostu, mai romane, i-am vazut cu ochii mei!
Pentru ce mintesti crestine, si te faci asa de prost?!
Nu minti ca n-au fost lupi, ca io-ti spun curat c-au fost;
D-apoi cati au fost anume nu stiu... nu i-am numarat,
Dar au fost, atata-i tot", zice Danciul suparat
Iar romanul se cruceste si-l asculta cu mirare.
"Asa-i zau! Au fost o mie printre brazi, iar pe carare
Au mai fost o mie-n capat si ti-ospui apoi de rost
C-au mai fost si pe de laturi... dracu, stie cati au fost."
Tremura ca frunza-n paltin bietul Danciu, spunand acestea
Si de-abia-l tinea pamantul " D-apoi, bre, gatasi povestea?"
Striga hohotind romanul, iar tiganul manios
Zice" Ian taci, mai romane, ce tot razi fara folos?
Ce te tii viteaz aicea pe camp neted, unde-i bine
Si nu-i codru, ca-n padure si-apoi inca - esti cu mine
Dar eu fost-am intre tufe si-am fost singur eu cu eu,
Te-as fi vazut si pe tine, de-ai fi fost in locul meu!"
"Vad eu ca nu crezi nimica, vad ca tu gandesti anume
Ca io-s mincinos! Hei, bade, de cand m-am trezit pe lume
Nici mintesc, nici fur - adica lucru mic mai una alta".
Romanul intelese cum c-a fost dat cu bota-n balta
Si l-a luat cu prea de-a scurtul pe tigan, deci se gandi
S-o mai lase dupa Danciul, sa vada unde-a iesi,
Deci ii zice cu blandete" Asa-i, Danciule, vezi bine,
Lupii-s lupi, si de-a lor frica tremura doar orisicine!
Am patit si eu o data, ca trei lupi m-au intalnit
Si fost-am bolnav sapte zile, ma gateam de spovedit."
Si se prefacea romanul, cum ca nu vorbeste-n gluma
Si ca nu-i om de curajul, deci vazand sfatorul Cuma
Si-auzind ca si romanul e fricos, iarasi a zis:
"Bolnav n-am sa fiu, cumetre, dar de ras n-a fost de ras,
Ce socoti trei lupi pe tine, mai ca te-au bagat sub glie,
Dra pe mine zece sute, peste zece zeci si-o mie!
Ma mir singur, mai romane, cum de nu picasem jos
Bag de seama ca nu-i alta... nu gandi ca io-s fricos."
"Tronc, Maria, cine zice ca tu esti fricos, stiu bine,
Stiu eu ca prin sat nu este om mai curajos ca tine!
Si-apoi lupi au fost, mai Cuma, lupi au fst, si bine stiu
Ca numai cu fuga poate scpaa omu-ntreg si viu,
Dar tot nu-mi vine a crede cum c-au fost asa multi, Cuma,
Cati au fost, spune-mi cu dreptul, nu vorbi cu mine-n gluma".
"Apoi nu stiu, mai romane, cati au fost, dar ti-o spun drept
C-au fost lupi, dar lupi ca lupii, si-apoi mana pun pe piept
Si ma jur c-au fost o suta". Romanul iarasi incepe:
"C-au fost lupi e sfant, tigane, si-apoi oricine pricepe
Ca de-au fost au fost o suta" - " Ba c-au fost, ba zau c-au fost
Striga rpeede tiganul, sa n-ai ganduri ca io-s prost
Ca m-am pus pe numarate si i-am numarat- adica
Nici sa nu gandesti ca mie mi-a fost de dansii frica"
"Nu-o poveste, mai tigane, stiu eu ca esti curajos
D-apoi cati au fost? O suta? Nici c-o iota mai in jos?
Iarna-i drept ca umbla lupii, dar acum nu-i frig, nu-i rece,
Acum doar a-i primavara - vom fi fost poate vreo zece>" -
Tiganul se-nhoalba o data " Zece lupi, ba sa-i mai vezi,
Io-ti spun drept c-au fost o suta, de ma crezi, de nu ma crezi
Si-ti spun drept ca n-avui vreme, sa-i mai numar si s-astept
Dupa toti pana vor trece! D-apoi poate-o graiesti drept
Poate n-au fost chiar o suta, dar zece de buna seama
Si-apoi zece is doara zece, ci mie nu mi-a fost teama."
Nu da doua-trei tiganul, laudandu-se pe el
Nu-i fricos! Lupii-s lupi. Era lucru putintel
Dac-au fost, ori n-au fost, insa frica era mai intaie:
Mincinos ramane dansul, dar fricos sa nu ramaie!
"D-apoi vezi tu, mai tigane, lupii-s foarte naravosi
Nu prea tin lupii cararea oamenilor curajosi.
Lupii cand is multi in codrii si vad oameni dau din coada
Si-apoi fug incat in fuga stau si labele sa-si roada.
Cand is mai putini atuncea se obraznicesc si ei -
Baga seama, mai tigane, fost-au zece, fost-au trei?"
Ce sa-i zica  acum cioroiul?! " Poate trei au fost cu totul,
Trei au fost, dar lupi, le-am vazut coada si botul,
Dar mie nu mi-o fost frica!" Romanul radea, radea,
Si de ras sta mai sa moara, iar tiganul pricepea
Ca s-a prins acum in varsa si-a sfeclit-o cu minciuna.
"Au fost trei? Au fost, tigane? Ia ascuta sa-ti spun una
Rasu-i ras, dar chiar vazusem un lup mare acum, acu
Si de buna seama, frate, pe-acela-l vazusesi tu?"
"L-ai vazut , zau, mai romane, asa-i, ca nu mi se pare
Tie ti-a fost frica aicea, d-apoi mie-n codrul mare?
Unu a fost, singur unul, d-apoi lup, da' lup de tot
Si avea capul - si-avea coada - si-avea botul mai de-un cot."
Acum o sfecli tiganul. Romanul de la-nceput
A bagat de seama cum ca lupi cioroiul n-a vazut
De cand s-a nascut pe lume, si-acum tiganul minteste
C-a vazut lupi cata frunza. - Deci razand, asa vorbeste:
"Bata-te-ntre ochi, tigane, cat de bine-o mai lipesti,
Insa nu ti-ai dat de oameni, ca eu vad ca tu mintesti
Si eu vad ca ti-o fost frica". "Frica, mie? Da-te-n laturi
Si-mi da pace, mai romane, ca-ti spun vorbe de te saturi,
Eu, fricos? Chiar zece sute de-ar fi fost pe langa el,
Tot nu mi-ar fi fost raceala, d-apoi unul singurel?"
"Hei, tigane, numai unul, dar nici unul nu era
Caci si eu venii pri tufe si chiar inaintea ta.
Dar de lupi n-a fost poveste, tot ce-ai spus a fost minciuna
Si minciuna ti-a fost slaba, caci tu n-ai croit-o buna".
Tiganul vazand in urma ca minciuna-i s-a sleit
Zice: " Hei, hei, mai romane, te pricepi tu la glumit
Caci am spus o vorba numai si gandeam ca tu vei crede
Dar tu esti, cumetre, mester, nu crezi totul cum se vede."
"Lupi adica, mai tigane, nu au fost?" " Nu! Am spus o gluma!"
"Poate c-ai glumit, eu nu stiu, d-apoi talmaceste-mi, Cuma
Pentru ce-ai tremurat oare si-ai fost galben la obraz:
Si-ai iesit ca mort din codru?" - " Ei, badica, de necaz!
Sa-ti spun drept, prin cea padure n-au fost lupi, n-a fost nimica
Dar miscase frunza-n tufe si eu stam sa mor de frica".





Lupii tiganului


Aceasta pagina a fost accesata de 1816 ori.