Amintiri despre George Cosbuc - George Toparceanu

Amintiri despre George Cosbuc - George Toparceanu

de George Cosbuc


Nu stiu care critic de valoare, cu drept cuvant, saluta in Cosbuc aparitia neasteptata si unica, in plina literatura moderna, un poet care aducea intr-o opera vie echilibrul si seninatatea clasicismului antic.
Dar opera poetului nostru este, in acelasi timp specific si profund romaneasca.
Aceasta dubla originalitate, mai mult decat celelalte insusiri, a facut din Cosbuc cea mai curata glorie a poeziei romane.
Ca si Eminescu, el a avut toate calitatile necesare pentru realizarea superbei lui opere. In alcatuirea lui rara, poetul cu simtire robusta si cu imaginatie neastamparata avea la indemana un artist neodihnit, stapan pe o tehnica mladioasa si sigura, un profund cunoscator al tainelor limbii noastre si o minte impodobita de inalta cultura clasica.
Omul era de o fermecatoare naivitate si modestie. Pentru intaia oara l-am vazut in gradina Cismigiului, cu vreo doi ani in turma, barbat in puterea varstei, la fel cu platanii mari, care-si scuturau frunzele uscate pe palaria lui cu borduri largi, fara sa-l tulbure din visuri... Cand la-m revazut pentru ultima oara, badea Gheorghe era aproape batran, cu trupul imputinat de vreme. Barbisonul ii incaruntise. Dar sub fruntea-i inalta, pe fata ostenita, intre pleoapele palide, ochii lui negri si tineri scaparau de viata intensa. La berarie ne-a vorbit de Virgiliu, iar pana la gara si in vagon, cu subtila pricepere si bogata eruditie, mi-a comentat cateva stante obscure din Divina comedie...
Pe timpul refugiului a ramas in Bucuresti. A murit, desigur, plin de adanca mahnire, sub regimul trecator ca un vis urat al ausweisului si al dominatiunii straine. Ochii lui s-au inchis inainte de plecarea cotropitoriloe din capitala tarii. N-a apucat sa cunoasca prabusirea si dezmembrarea Austro-Ungariei.





Amintiri despre George Cosbuc - George Toparceanu


Aceasta pagina a fost accesata de 1193 ori.