Pe drumul Plevnei

Pe drumul Plevnei

de George Cosbuc

Iar pe drumul care duce de la Dunare spre munte Trec romanii zi si noapte catre Plevna, merg si vin. Vesele batalioane cu maiorii lor in frunte, Sir de care cu provizii schilaviti in haine crunte Scartait si chiu, si tropot pe-acel drum de oameni plin. Intr-acest pestrit amestec, scoborand pe dealuri, iata Pe-un razor s-oprise-n cale o batrana si gemea, Cu desagii goi pe umeri, semn de-o cale-ndelungata. Iar din vai, urcand alene se vedea venind o ceata De drumeti din tara noastra si s-oprira langa ea. Buna calea, zise unul, Inima va fie buna, Oameni buni! Dar unde mergeti? De ne-ajuta Dumnezeu, Noi, la Plevna, maica draga. Tot la Plevna! Cum ne-aduna! Eu de-acolo viu. Baiatul mi-e-n razboi acu de-o luna, Si m-am dus sa-mi vad baiatul ca-i la Plevna si-i al meu. Repede-mprejur se stranse ca prin farmec toata ceata Ca sa-ntrebe cum e Plevna? cum stau turcii-nchisi in ea? Ce mai zice Carol-voda, cand o fi razboiul gata? Si-mbatata de potopul intrebarilor ea, biata, Isi stergea cu palma ochii si plangand le tot spunea. Dar in urma, ei de grija noptii, ca sa nu-i apuce: Sa ramai in pace, maica, sa te vada Domnul sfant. Si grabiti se ridicara toti de jos, facandu-si cruce. Ea, cu ochii plini de planset, privea gloata cum se duce, Si-un pustiu simti-mprejuru-i si-ntuneric pe pamant. Stete-asa, mereu privindu-i si deodata-n fuga mare Ea porni la deal, cu strigat sa s-opreasca ceata-n loc. Cand ajunse-abia tragandu-si putintica rasuflare: Dragi crestini, voi unde mergeti? aveti mila si-ndurare, Eu ma-ntorc cu voi acolo la baiatul meu, in foc! Dar ai fost! La Plevna, maica, toate-acum iti sunt stiute, Ti-ai vazut si tu baiatul, ce mai vrei sa vezi acum? Sa te-ntorci, in sat acasa; ia-ti toiagul tau si du-te. Noi suntem cu totii tineri zor avem si mergem iute, Tu esti slaba si putina si e mult de mers pe drum. Ea-si intinse-atunci cu gemet mainile, strigand cu jale: Nu ma bateti cu nevrerea, ca va bate Dumnezeu! Voi fugi cu voi alaturi, si de voi muri pe cale, Tot atat! M-oi sti aproape de baiat! In sat, acasa E pustiu, ca n-am pe nimeni! Orice-o fi, ma duc si eu!




Pe drumul Plevnei


Aceasta pagina a fost accesata de 2406 ori.